• Solidaritatea umană: poate fi înțeleasă ca un mod de a împărtăși ce avem și de a fi aproape cu cei din jurul nostru, în special cu acei oameni pe care îi putem ajuta prin contribuția noastră.
  • Altruism și empatie: munca de voluntariat nu așteaptă nimic în schimb, deoarece se bazează pe obligația morală de a face ceea ce trebuie. În plus, se naște din capacitatea de a ne pune în locul celorlalți, de a simți ceea ce simt ei și de a le înțelege nevoile.
  • Generozitate: vorbește despre a împărtăși cu cei din jurul nostru ceea ce avem și putem oferi. În cazul nostru, a fi generos înseamnă a oferi și a contribui în măsura posibilităților noastre, a cunoștințelor și timpului nostru.
  • Simțul umanitar:  este acea facultate umană care ne face să ajungem la cei aflați în nevoi. Simțul umanitar este de a fi la locul potrivit atunci când o altă persoană are nevoie de el. Știm că in diaspora, noi trebuie sa avem grijă unii de alții în orice situație.
  • Sensibilitate: este sursa tuturor activităților de voluntariat; acolo îşi are originea şi prinde contur. Unii îl definesc ca pe un sentiment iar alții, ca o modalitate eficientă de a fi la curent cu ceea ce se întâmplă în jurul nostru. A fi sensibil înseamnă a simți ceea ce simt alții și a acționa în consecință.
  • Constanta: nu exista voluntariat fara continuitate in timp. Pentru aceasta, valorile constanței și perseverenței sunt fundamentale. La ce folosește să dai o mână de ajutor astăzi dacă mâine uităm complet de asta? Un voluntar trebuie să își proiecteze munca într-un așa fel încât să se asigure că contribuțiile lor sunt susținute pe termen lung.